UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA ELECTRONICA,TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI PROIECT 3.

Transcription

1 UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA ELECTRONICA,TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI PROIECT 3. Adrese IP. Configurarea interfetelor. Accesarea unui terminal la distanta-telnet. Dezvoltarea unei scheme de adresare de clasa C pentru o retea ce subretele

2 ADRESE IP Adresa IP reprezinta un identificator al unui calculator sau dispozitiv dintr-o retea TCP/IP. Retelele care utilizeaza suita de protocoale TCP/IP routeaza mesajele (pachetele) pe baza adresei IP de destinatie. La ora actuala se utilizeaza concomitent 2 tipuri de adrese IP (Internet Protocol): IP ver. 4 (IPv4) si IP ver. 6 (IPv6). IPv4 a fost lansat initial la data de 1 ianuarie 1983 si este inca versiunea cea mai utilizata. Adresele IPv4 reprezinta numere de 32-biti exprimate sub forma a 4 octeti in notatia zecimala cu punct ("dotted decimal" notation) (de exemplu, ). Lansarea protocolului IPv6 a inceput in Adresele IPv6 sunt numere de 128-biti si sunt in mod conventional exprimate cu ajutorul unor numere hexazecimale (de exemplu, 1080:0:0:0:8:800:200C:417A). Adrese Ipv4 X.X.X.X Fiecare dintre cele 4 campuri este de 8 biti (1 octet), deci poate lua valori cuprinse intre 0 si 255. Valoarea 0 corespunde tuturor biţilor iar valoarea 255 tuturor biţilor fiecare bit corespunzând unei puteri ale lui = 255 Exemplu de adresa IP: Notatia zecimala cu punct: Notatia binara cu punct: Alt exemplu: Zecimal cu punct: (cs.rpi.edu) Binar: Fiecare adresa IP este formata din doua (2) parti: o ID ul de Retea o ID ul de Gazda Separarea intre cele doua parti se face cu ajutorul mastii de subretea (Subnet Mask), care este tot o adresa pe 32 biti si: - portiunea care cuprinde valorile de 1 ale bitilor din masca de subretea, corespunde ID-ului de Retea - portiunea care cuprinde valorile de 0 ale bitilor din masca de subretea, corespunde ID-ului de Gazda Astfel, o adresa IP: cu masca de subretea : ID Retea ID Gazda Alocarea domeniilor de adrese (ID-uri de Retea) se face de catre o autoritate globala - The Internet Assigned Numbers Authority (IANA) Alocarea adreselor de Gazda (ID-uri de Gazda) se face de catre administratorul retelei respectivei organizatii.

3 Ambele tipuri de adrese IPv4 si IPv6 sunt alocate prin delegare. Utilizatorilor le sunt alocate adrese IP de catre furnizorii de servicii Internet (ISPInternet service provider). ISP-urile la randul lor obtin adrese IP alocate de la Registrul Local Internet (LIR) sau de la National Internet registry (NIR). Pentru Romania acesta este: RNC ( care face înregistrarea domeniilor.ro: Rolul IANA consta in alocarea de adrese IP catre LIR, din domeniile de adrese nealocate, in functie de necesitatile acestora. Adresele din clasele A, B, C pot fi alocate furnizorilor de servicii Internet (cu excepţia domeniilor de adrese locale despre care se va vorbi mai jos şi a adreselor rezervate), alocarea fiind unică orice domeniu de adrese alocate pentru reţele conectate la Internet este unic. Schema de adresare clasică (bazată pe clase ) IP v4 In functie de dimensiunea retelelor, adresele IP s-au impartit in 5 clase, dupa cum urmeaza: Numai adresele din clasele A, B si C pot fi folosite ca adrese IP ce se aloca gazdelor, respectiv reţelelor pe Internet! Diferentele intre clase se refera la partile din adresa care specifica reteaua si hostul si sint prezentate in tabelul de mai jos. Cimpul netmask contine biti 1 in partea de retea (net) si 0 in partea de host. clasa primul octet primii biti retea host netmask hosturi A p q.r.s B p.q r.s C p.q.r s Acest tip de adresare (adresare classful) presupune ca in functie de octetul p se determina automat netmaskul, ca in tabel, deci acesta nu trebuie specificat explicit. Netmaskul se poate scrie si in varianta /n, unde n este lungimea in biti a partii de retea (biti 1 in masca). De exemplu reteaua cu netmask se poate scrie /8.

4 In fiecare retea 2 adrese sint rezervate: atunci cind toti bitii partii de host sint 0 avem adresa retelei, iar cind sint 1 avem adresa de broadcast. De exemplu, pentru /8, adresa retelei este (evident) iar adresa de broadcast este CIDR (Classless Inter-Domain Routing) RFC 1518,1519 Problema principala a adresarii bazate pe clase: Clasele A si B sint mult prea mari, clasa C e prea mica pentru unele institutii si prea mare pentru altele. Spatiul de adrese IP este limitat si acest tip de adresare risipeste cea mai mare parte a adreselor, intrucit retelele de clasa A si B au teoretic milioane sau zeci de mii de hosturi si practic doar o fractiune din acest numar se folosesc in cadrul unei singure retele. O retea IP poate teoretic sa fie realizata din sute/mii de PC-uri (hosturi) conectate prin switchuri, dar acest lucru nu este de dorit nici din punct de vedere administrativ, nici ca performanta (chiar daca se folosesc switchuri, broadcasturile trec prin switchuri si la cresterea numarului de PCuri creste foarte mult numarul de broadcasturi, ajungind sa «sufoce» traficul util). De aceea, se doreste realizarea fizica a cit mai multe retele avind un numar relativ mic (zeci) de hosturi. Solutie: se renunta la clasa (adresarea classless). Se elimina masca implicita cu specificarea explicita a mastii alaturi de adresa; protocoalele de rutare trebuie sa stie acest lucru. Protocoalele concepute in epoca dinaintea CIDR (de exemplu RIP) nu mai pot fi folosite, si sint inlocuite cu altele mai noi (de exemplu RIP v2). Variante: 1) Subnetting: se creaza subretele prin impartirea unei retele de clasa A,B,C in 2,4,8,16,etc (puteri ale lui 2) retele mai mici; aceasta impartire poate fi interna in cadrul institutiei respective, adica subretelele nu sint vazute din exterior, deci se optimizeaza adresarea si rutarea interna fara a creste numarul rutelor din Internet. O institutie care primeste o retea de clasa A (16 milioane de hosturi) poate crea prin subnetting foarte multe subretele cu un numar mic de hosturi, si totusi sa apara in internet ca detinind o singura retea de clasa A, deci o singura intrare in tabela de rutare. Exemplu: din reteaua clasa C (de 256 hosturi) facem 4 retele de cite 64 hosturi: Masca initiala (lg=24b): = Masca finala: (lg=26b): = Retelele obtinute sint: Retea hosturi broadcast = / = / = / = / Subretelele astfel create se pot diviza in continuare in retele mai mici si procesul poate continua. Atunci cind o retea este subdivizata in diverse retele cu masti de lungime diferita se numeste ca folosim conceptul de VLSM (Variable Length Subnet Mask). 2) Supernetting : se combina 2, 4, 8 etc retele mai mici intr-o retea mai mare, pentru a publica in tabela de rutare a ruterului care face conexiunea la internet o singura ruta in locul celor 2,4,8 etc. Aceasta practica permite ca, desi dezvoltarea internetului este explozia si in permanenta se instaleaza noi retele, tabela de rutare publica isi pastreaza dimensiuni rezonabile. Exemplu: se aloca 2 adrese de clasa C (consecutive) pentru o institutie ce necesita 512 hosturi. In loc de doua retele cu netmask /24 se va considera o singura retea /23: Ex: fie retelele de clasa C: , (implicit /24) netmask original/24 =

5 = = noul netmask/23 = Bitul 23 devine bit de host, nu de net, astfel se dubleaza numarul de hosturi disponibile. Reteaua se va numi /23 hosturile intre broadcast Astfel, institutia va publica o singura retea si nu 2 in tabela de rutare externa. Configurarea adreselor IP pe interfete Moduri de operare Ruterul are mai multe moduri implicite, in fiecare putind primi alte comenzi. Vom folosi in cele ce urmeaza 4 moduri uzuale. Utilizatorul determina usor modul curent pe baza promptului. 1.modul exec : este modul implicit, dupa incarcarea sistemului de operare. In acest mod nu se pot da decit comenzi limitate. 2. modul priviledged exec : in acest mod se pot de obicei vizualiza diverse informatii, copia fisieresi seta optiuni. Accesul la acest mod este de obicei limitat cu parola. 3.modul de configurare permite configurarea unor parametri globali cum ar fi protocoalele de rutare, etc. 4.modul de configurare a interfetelor: pentru configurarea fiecarei interfete in parte (configurare locala) se intra in acest mod. Comenzi generale Citeva comenzi uzuale pentru modul priviledged exec (2) sint date in tabelul de mai jos. Toate comenzile pot fi prescurtate la numarul minim de litere care nu produc ambiguitate. De exemplu prima comanda din tabel se poate prescurta sh run. Modul: Prompt: Se intra cu comanda: (1)exec Router$ (2)priviledge exec Router# enable (3)configurare Router(config)# configure terminal (4)configurare interfata Router(config-if)# interface nume-interfata Din modurile (4) si (3) se iese in modul precedent folosind comanda exit. Secventa CTRL-Z iese direct in modul (2).

6 Comanda show running-config show version copy running-config startup-config erase startup-config urmat de reload show interface XXX Descriere listeaza toate comenzile date pina acum, care formeaza fisierul de configurare curent afiseaza versiunea sistemului de operare IOS copiaza fisierul de configurare curent (RAM) in FLASH. Fisierul din FLASH este memorat si la intreruperea alimentarii Sterge fisierul de configurare din FLASH astfel ca la urmatoarea repornire ruterul sa fie complet neconfigurat, apoi reseteaza ruterul. Afiseaza parametrii unei interfete Citeva comenzi pentru modul de configurare (3): Comanda Descriere? listeaza comenzile disponibile hostname XXX seteaza numele ruterului ca fiind XXX ip classless permite folosirea adresarii classless (implicit la variantele recente de IOS) ip subnet-zero permite folosirea primului subnet dintr-un net line vty 0 N configurarea accesului telnet (N sesiuni simultane) Comenzi pentru configurarea adreselor pe interfete Se intra in modul (2) si apoi (3) astfel: enable configure terminal Interface modul/port ip address adresa masca no shutdown Exemplu: ena conf t int f0/0 ip addr no shut exit

7 Interfetele folosite vor fi FastEthernet, Ethernet, Serial si Loopback.Implicit o interfata poate fi dezactivata, de aceea trebuie activata cu comanda no shutdown. Interfetele Ethernet/Fast Ethernet sint similare cu cele de la PC. Interfata seriala insa este diferita este o interfata seriala sincrona, de viteza mai mare decit interfata seriala asincrona de la PC, si cu alt tip de conector (60 sau 26 pini). Interfetele seriale sint punct-la-punct, adica au numai 2 capete. Particularitatea interfetelor sincrone este ca trebuie generat un semnal de ceas (clock) la unul din capete. Capatul respectiv se numeste DCE, in timp ce capatul opus se numeste DTE. Identificarea fizica a capatului se face dupa inscriptia de pe cablu, prin urmare cablul este cel care determina tipul capatului (interfata propriu-zisa suporta ambele tipuri). La capatul DCE trebuie data in modul (4) comanda aditionala. clock rate NNNN Pentru NNNN folositi Pentru a afla ce capat al cablului este conectat la interfata SerialN, fara a examina inscriptia de pe cablu, se foloseste comanda show controllers SerialN In functie de starea interfetelor, ruterul poate da unul din urmatoarele mesaje de informare: Mesaj Interface X is administratively down, line protocol is down Interface X is down, line protocol is down Interface X is up, line protocol is down Interface X is up, line protocol is up Semnificatie nu s-a dat comanda no shutdown sau s-a detectat o adresa IP duplicata Exista o problema hardware (tipic cablul este deconectat sau defect) Exista o problema hardware sau software (tipic ruterul de la celalalt capat este deconectat, nu a fost configurat corect, nu este setat clockul correct la capatul DCE, etc) Interfata functioneaza corect Atentie: nu trebuie confundate interfetele seriale sincrone, care sint interfete de lucru similare cu cele Ethernet si servesc la conectarea ruterului la alte rutere sau PC-uri in vederea transferului de date, cu porturile seriale asincrone notate console si aux. Acestea nu sint interfete de lucru in sensul ca nu sint accesibile printr-o comanda de tipul int XXX, nu au adrese IP si nu participa la rutarea pachetelor de date. Ele nu servesc decit la conectarea la portul serial al PC-ului in scopul configurarii ruterului, folosind un cablu special. Ruterul are nevoie de cel putin o consola intrucit nu are terminal/tastatura deci nu dispune de alt mod de configurare, cel putin nu atunci cind configuratia este stearsa si nu sint alocate adrese IP pe interfete. Consola transforma PC-ul intr-un terminal pentru ruter, folosind programul Hyper Terminal. Portul AUX este similar dar permite conectarea unui modem pentru configurarea la distanta a ruterului. Dupa ce se aloca o adresa IP pe cel putin o interfata, consola poate sa nu mai fie folosita, accesul pe ruter facindu-se prin telnet pe aceasta interfata. Interfetele de tip Loopback sint asemanatoare cu interfata loopback de pe PC dar sint mai generale, in sensul ca se pot configura cu orice adresa, orice netmask si pot fi in orice numar. Utilitatea interfetelor Loopback este ca, odata configurata, o astfel de interfata va fi tot timpul up, asadar indiferent de starea cablului si a ruterelor vecine, ruterul poate avea interfete functionale pentru diverse teste, pentru tinerea in functiune a unui protocol de rutare, etc.

8 Exemplu: int loop1 ip addr no shut Telnet Generalitati Telnet, acronimul de la Telecommunication Network este un protocol de retea folosit in internet cat si in retele locale. Termenul de telnet se refera la un software care implementeaza partea de client a protocolului. Software-ul respectiv este disponibil in general pe toate sistemele de operare, Unix, Linux si Windows. In cele mai multe cazuri telnet se foloseste pentru o conectare remote (la distanta) catre un server sau un dipozitiv de retea cum ar fi un router sau switch. Protocol Telnet este un protocol client-server care se bazeaza pe o conexiune orientata. Telnet consta din doua programe cooperante: - Programul Client Telnet ruleaza pe calculatorul care cere legatura; - Programul Server Telnet - ruleaza pe calculatorul gazda. Calculatorul gazda cere de obicei introducerea numarului de conectare si a parolei de calculatorului. Portul pe care se acceseaza este de obicei portul 23. Telnet verifica functionarea layer-ului 7 (Application) al OSI intre sursa si destinatie. Securitate Cand telnet a fost creat in 1969 majoritatea calculatoarelor erau in mediul academic sau in institutiile guvernamentale. In aceste medii securitatea nu era considerata foarte importanta.

9 Incepand cu 1990 odata cu cresterea Internetului si a numarului de utilizatori care incercau sa sparga serverele altor persoane nevoia unei conexiuni securizate a devenit necesara. Expertii in securitatea informatiei cum ar fi SANS Institute nu recomanda folosirea telnet-ului pentru administrare la distanta din urmatoarele motive: telnet in mod uzual nu cripteaza datele trimise in retea, nici macar parolele de acces, deci aceste date pot fi interceptate si folosite in alte scopuri de catre persoanele care fac spoofing pe retea. In cele mai folosite distributii ale servere-lor de telnet au fost descoperite numeroase vulnerabilitati de-a lungul timpului. Din cauza acestor neajunsuri in materie de securitate telnet a inceput sa nu mai fie asa des folosit pentru conectarea la distant, in special in conexiunile publice pe Internet. In locul lui a fost implementat in 1995 un alt protocol, SSH ( Secure Shell). SSH asigura functiile de baza ale telnet in plus asigurand si un control mai riguros asupra criptarii datelor transmise. In zilele noastre telnet-ul este folosit pentru a diagnostica diverse probleme pentru serverele de SMTP, IRC, HTTP, FTP sau POP3. Clienti telnet Pentru windows AbsoluteTelnet Hyperterminal Private Edition TeraTerm TN3270 Plus Pentru Macintosh tn3270 Terminal NiftyTelnet datacomet

10 Stabilirea si verificarea unei conexiuni Telnet: Initierea unei conexiuni Telnet se poate face prin una din urmatoarele metode: 1) R1>connect R2 2) R2 3) ) telnet ) telnet R2 Pentru a putea fi stabilite conexiunile initiate prin metodele 1), 2) si 5) este necesara o intrare in tabela de host-uri sau acces la un DNS care sa poata rezolva numele R2. In exemplul de mai sus nefiind configurate pe router nici una din cele doua posibilitati enumerate mai sus nu se reuseste conectarea. Mesajul aparut este urmatorul: R1>connect R2 Translating "R2"...domain server ( ) % Unknown command or computer name, or unable to find computer address Problema poate fi rezolvata cu ajutorul comenzii ip host : R1>en R1#conf t Enter configuration commands, one per line. End with CNTL/Z. R1(config)#ip host R R1(config)#exit %SYS-5-CONFIG_I: Configured from console by console R1#telnet R2 Trying User Access Verification Password: R2> Parolarea conexiunii telnet line vty: Conexiunea prin telnet se poate realize doar in cazul in care este stabilita o parola pentru telnet, altfel va fi inchisa automat: R2#telnet Trying Password required, but none set [Connection to closed by foreign host] Parola pentru telnet se configureaza pentru interfata line vty: R2(config) #line vty 0 4 R2(config-line) #login R2(config-line) #password class In momentul in care s-a setat aceasta parola de pe R1 se poate accesa prin telnet routerul R2: R1#telnet Trying User Access Verification Password: class (nu se vede la tastare)

11 R2> Terminarea si suspendarea conexiunilor Telnet: Terminarea sesiunii telnet se face cu ajutorul comenzii exit : R2#exit [Connection to closed by foreign host] R1# Afisarea sesiunilor: R2#show session Conn Host Address Byte Idle Conn Name Protocolul Telnet presupune ca la ambele capete ale conexiunii clientul si serverul- sunt terminale virtuale ale ale retelei Network Virtual Terminal (NVT). Fiecare NVT dispune de o imprimanta virtuala si de o tastatura virtuala. Tastaturile transmit date de la un NVT la altul. Sub protocolul Telnet, tastatura calculatorului devine o tastatura NVT, iar imprimanta virtuala are functiunile de a receptiona si de a afisa datele pe ecranul calculatorului. Textul tastat intr-o sesiune Telnet se acumuleaza intr-un buffer pe calculatorul propriu si poate fi transmis prin apasarea tastei Enter, prin Internet. Impreuna cu datele sunt transmise adresa IP a calculaturului-gazda si adresa IP a calculatorului propriu (pentru a putea primi un raspuns). Pachetului I se mai adauga si alte comenzi specifice Telnet pentru a realize legaturi intre doua NVT-uri ( ex. Comanda Telnet Go Ahead-GA). Gazda Telnet receptioneaza datele, le proceseaza si returneaza catre ecranul solicitantului rezultatele comenzilor sau ale datelor. Deoarece pachetele trec in ambele sensuri(intre clientcalculator propriu si server-calculator gazda) prin multe rutere, poate exista o intarziere intre momentul transmiterii comenzii si momentul in care sunt vizualizate rezultatele pe ecranul calculatorului propriu.

12 Aplicatie: Dezvoltarea unei scheme de adresare pentru o retea cu subretele O firma impartita in 2 cladiri a achizitionat o adresa de retea de clasa C, pentru una din cladiri (acolo unde tine cursurile de instruire a personalului) unde doreste sa creeze mai multe subretele astfel: Sala de curs #1 -cu 28 calculatoare Sala de curs #2 -cu 22 calculatoare Sala de calculatoare -cu 30 calculatoare Sala Instructori - cu 12 calculatoare Administratori cu 8 calculatoare Iar pentru cea de a doua cladire a achizitionat o adresa de retea de clasa B : si are nevoie de urmatoarea schema de subnetare: 3 subretele cu 100 hosturi 2 subretele cu 253 hosturi 1 subretea cu 50 hosturi 1. Dezvoltarea unei scheme de adresare de clasa C pentru o retea cu subretele Rezolvare : Fie adresa de retea de clasa C: = masca retelei : = adresa broadcast: = a) Sala de curs #1 -cu 28 calculatoare Pentru 28 hosturi avem nevoie de 5 biti ( cei hasurati cu gri) => raman 3 biti pentru retea din ultimul octet = Alegem o subretea cu adresa de subretea: = masca subretelei : = (sau / 27) urmatoarele ( 30 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = b) Sala de curs #2 -cu 22 calculatoare Pentru 22 hosturi avem nevoie de 5 biti ( cei hasurati cu gri) => raman 3 biti pentru retea din ultimul octet

13 = Alegem o subretea cu adresa de subretea: = masca subretelei : = (sau / 27) urmatoarele ( 30 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = c) Sala de calculatoare -cu 30 calculatoare Pentru 30 hosturi avem nevoie de 5 biti ( cei hasurati cu gri) => raman 3 biti pentru retea din ultimul octet = Alegem o subretea cu adresa de subretea: = masca subretelei : = (sau / 27) urmatoarele ( 30 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = d) Sala Instructori - cu 12 calculatoare Pentru 12 hosturi avem nevoie de 4 biti ( cei hasurati cu gri) => raman 4 biti pentru retea din ultimul octet = Alegem o subretea cu adresa de subretea: = masca subretelei : = (sau / 28) urmatoarele ( 14 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = e) Administratori cu 8 calculatoare

14 Pentru 8 hosturi avem nevoie de 3 biti ( cei hasurati cu gri) => raman 5 biti pentru retea din ultimul octet = Alegem o subretea cu adresa de subretea: = masca subretelei : = (sau / 29) urmatoarele ( 30 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = Dezvoltarea unei scheme de adresare de clasa B pentru o retea cu subretele O firma a achizitionat o adresa de retea de clasa B : si are nevoie de urmatoarea schema de subnetare: 3 subretele cu 100 hosturi 2 subretele cu 253 hosturi 1 subretea cu 50 hosturi Rezolvare : Fie adresa de retea de clasa B: = masca retelei : = adresa broadcast: = a) 3 subretele cu 100 hosturi Pentru 100 hosturi avem nevoie de 7 biti de host ( cei hasurati cu gri) => raman 9 biti pentru retea din ultimuii 2 octeti = ) Alegem o subretea cu adresa de subretea: = masca subretelei : / 25 (sau ) urmatoarele ( 126 in total) :

15 Adresa de broadcast a subretelei este = ) Alegem o subretea cu: adresa de subretea: = masca subretelei : / 25 urmatoarele ( 126 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = ) Alegem o subretea cu: adresa de subretea: = masca subretelei : / 25 urmatoarele ( 126 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = b) 2 subretele a 253 hosturi Pentru 253 hosturi avem nevoie de 8 biti ( cei hasurati cu gri) => raman 8 biti pentru retea = ) Alegem o subretea cu: adresa de subretea: = masca subretelei : / 24 urmatoarele ( 254 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = ) Alegem o subretea cu: adresa de subretea: = masca subretelei : / 24 urmatoarele ( 254 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = c) 1 subretea cu 50 hosturi Pentru 50 hosturi avem nevoie de 6 biti ( cei hasurati cu gri) => raman 10 biti pentru retea =

16 Alegem o subretea cu: adresa de subretea: = masca subretelei : / 26 urmatoarele ( 62 in total) : Adresa de broadcast a subretelei este = Aplicatie in Packet Tracer: Acum folosind programul Packet Tracer vom incerca sa simulam crearea celor doua retele prezentate anterior. Pentru aceasta vom avea nevoie de doua routere fiecare cu cate 8 interfete Fast Ethernet si 2 interfete Seriale. In filmuletul de mai jos va vom prezenta cum sa creati un astfel de router in Packet Tracer (Pentru a vizualiza filmuletul dati duble click pe imaginea de mai jos). Crearea unui router folosind Pocket Tracer

17 Odata create cele 2 routere va trebui sa le conectam intre ele: Crearea conexiunii fizice intre cele doua routere Dupa cum ati vazut iconita conecsiunii avea un mic cea pe ea, asta este deoarece pentru interfete sincrone trebuie generat un semnal de ceas (clock) la unul din capete. Capatul respectiv se numeste DCE(in cazul de fata acesta se afla la routerul de unde am pornit conecsiunea), in timp ce capatul opus se numeste DTE. La capatul DCE trebuie data in modul (4) comanda aditionala: clock rate Acum ca am creat conexiunea fizica intre routere a venit vremea sa configuram interfete seriale ale routerelor: Ca adrese ip pentru aceasta conecsiune vom lua adresele din una din subretelele de clasa C ce neau mai ramas, si anume pentru primul router si pentru cel de-al doilea router, ambele cu masca: Pentru primul router comenzile sunt dupa cum urmeaza: Router>en Router#conf t

18 Router(config)#int s8/0 Router(config-if)#ip add Router(config-if)#clock rate Router(config-if)#no sh Dupa ce ati dat comenzile de mai sus ve-ti primi urmatorul mesaj: %LINK-5-CHANGED: Interface Serial8/0, changed state to down Aceasta este din cauza ca cel de-al doilea router n-a fost inca configurat Configurarea celui de-al doilea router: Router 2>en Router 2#conf t Router 2(config)#int s9/0 Router 2(config-if)#ip add Router 2(config-if)#no sh Odata ce ati dat no sh ve-ti primi urmatorul mesaj %LINK-5-CHANGED: Interface Serial9/0, changed state to up Semn ca cele doua routere comunica unul cu celalat, iar in packet tracer va trebui sa aveti urmatoarea imagine:

19 Un semn ca conecsiunea dintre cele doua routere functioneaza este faptul ca avem buline verzi la capetele conecsiunii (cand routerele nu erau configurate bulinele erau rosii). Urmatorul pas va fi sa configuram interfetele Fast Ethernet ale routerelor, pentru subretele de clasa C si B create in prima aplicatie: Comenzile pentru primul router vor fi: Router(config)#int f0/0 Router(config-if)#ip add Router(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/0, changed state to up Router(config-if)#exit Router(config)#int f1/0 Router(config-if)#ip add Router(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet1/0, changed state to up Router(config-if)#exit Router(config)#int f2/0 Router(config-if)#ip add Router(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet2/0, changed state to up Router(config-if)#exit Router(config)#int f3/0 Router(config-if)#ip add Router(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet3/0, changed state to up Router(config-if)#exit Router(config)#int f4/0 Router(config-if)#ip add Router(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet4/0, changed state to up Router(config-if)#exit Comenzile pentru cel de-al doilea router: Router 2(config)#int f0/0 Router 2(config-if)#ip add Router 2(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet0/0, changed state to up Router 2(config-if)#exit Router 2(config)#int f1/0 Router 2(config-if)#ip add Router 2(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet1/0, changed state to up Router 2(config-if)#exit Router 2(config)#int f2/0 Router 2(config-if)#ip add Router 2(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet2/0, changed state to up Router 2(config-if)#exit Router 2(config)#int f3/0 Router 2(config-if)#ip add

20 Router 2(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet3/0, changed state to up Router 2(config-if)#exit Router 2(config)#int f4/0 Router 2(config-if)#ip add Router 2(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet4/0, changed state to up Router 2(config-if)#exit Router 2(config)#int f5/0 Router 2(config-if)#ip add Router 2(config-if)#no sh %LINK-5-CHANGED: Interface FastEthernet5/0, changed state to up Rutarea celor doua routere se va face cu urmatoarele comenzi: Router 1: Router(config)#ip route Router 2: Router 2(config)#ip route acest lucru se realizeaza pentru ale arata routerelor calea spre retele. Acum pentru a demonstra ca ceace am facut noi este bine, vom adauga doua calculatoare unul il vom lega la primul router iar pe celalalt la cel de-al doilea router si vom da un ping de la primu catre al doilea.

21