Administrarea sistemelor Linux

Transcription

1 Administrarea sistemelor Linux Cursul 3 Notiuni Linux de baza partea II Dragoş Acostăchioaie

2 FHS ( Sisteme de fisiere Structura standard de directoare /bin comenzile vitale ale sistemului (bash, ls, pwd, rpm...) /sbin executabile pentru administrare (root) (init, runlevel, fsck...) /dev dispozitivele sistemului (numar major si minor al dispozitivelor) /dev/hda primul hard disk IDE /dev/hdb1 prima partitie de al doilea disc IDE /dev/sda primul disc SCSI /dev/fd0 unitatea de discheta /dev/lp0 primul port paralel /dev/null gaura neagra /etc fisiere de configurare si scripturi (utilitare si servicii de sistem) /etc/passwd utilizatorii sistemului /etc/shadow parolele utilizatorilor

3 Structura standard de directoare (continuare) /usr fisiere folosite de utilizatorii sistemului bin comenzi utile (gcc, pine,...) sbin executabile si daemoni suplimentari (crond, httpd, useradd...) lib biblioteci local aplicatii cu caracter local include fisiere antet pentru programele C si C++ games jocuri share fisiere partajate de utilitare si aplicatii doc documentatii ale aplicatiilor fonts fonturi info pagini de documentatie info man pagini de manual man pixmaps icons, imagini de fundal etc. /lib biblioteci (C, C++, fundamentale), module nucleu /boot incarcatorul sistemului si imaginea binara a nucleului

4 Structura standard de directoare (continuare) /tmp fisiere temporare /home directoarele de lucru ale utilizatorilor (directoare home) /mnt director pentru montarea sistemelor de fisiere externe (discheta, CD ROM, Flash,...) /var fisiere variabile ale serviciilor si aplicatiilor log fisiere jurnal spool cozi de asteptare lib baze de date etc. /proc sistemul virtual de fisiere proc cate un subdirector pentru fiecare proces informatii privind starea sistemului setarea unor parametri ai nucleului

5 Montarea si demontarea sistemelor de fisiere montare = a face disponibil continutul unui sistem de fisiere, asimilandu l in cadrul structurii de directoare a sistemului un sistem de fisiere poate fi montat/demontat la/de la ierarhia sistemului partitia radacina este intotdeauna montata la pornirea sistemului este imposibila demontarea partitiei radacina in timpul functionarii sistemului ierarhia de fisiere de pe o partitie poate fi montata in orice director a sistemului radacina, acesta numindu se punct de montare dupa montare, directorul radacina al sistemului de fisiere montat inlocuieste continutul directorului unde a fost montat mount [ optiuni ] [ nume_dispozitiv ] [ punct_de_montare ] r read only t tipul sistemului de fisiere o optiuni de montare fara argumente afiseaza sistemele de fisiere montate umount nume_dispozitiv punct_de_montare

6 Montarea si demontarea sistemelor de fisiere (continuare) nume de dispozitive uzuale /dev/hda primul hard disk conectat la controller ul IDE /dev/hdb al doilea hard disk IDE /dev/sda primul hard disk SCSI /dev/scd0 prima unitate CD ROM SCSI /dev/fd0 prima unitate floppy tipuri de sisteme de fisiere ext2 sistemul de fisiere clasic Linux, compatibil cu standardele UNIX ext3 sistem extins, bazat pe ext2, cu suport pentru jurnalizare reiserfs sistem nou de fisiere, cu suport pentru jurnalizare swap partitia pentru memorie virtuala vfat sistemul de fisiere Windows ntfs sistemul de fisiere utilizat de Windows NT/2000/XP msdos sistemul clasic MS DOS iso9660 sistemul de fisiere pentru discuri CD ROM nfs sistemul de fisiere NFS (la distanta)

7 Montarea automata a sistemelor de fisiere procesul de montare automata este controlat de fisierul /etc/fstab structurat pe linii, continand cate 6 campuri nume dispozitiv punctul de montare tipul sistemului de fisiere optiuni (separate prin virgula) frecventa salvarii ordinea verificarii (1 pt. Radacina, 0 pt. swap + alte sisteme) sistemele de fisiere sunt montate automat la pornire (cele fara noauto) si demontate la oprirea sistemului trebuie specificat doar numele dispozitivului/punctul de montare optiuni defaults optiunea uzuala de montare ro read only rw este permisa scrierea

8 Montarea automata a sistemelor de fisiere (continuare) nosuid nu este permis modul SUID noauto sistemul nu va fi montat automat la pornire user permite utilizatorilor obisnuiti sa monteze sistemul

9 Verificarea si repararea sistemelor de fisiere verificarea si repararea se realizeaza cu utilitarul fsck fsck poate rula doar pentru sisteme nemontate (exceptand sistemul radacina; pentru aceasta, sistemul trebuie adus in mod single user) este apelat automat la pornire pentru un anumit sistem de fisiere daca acesta prezinta erori sau daca nu au fost demontate corect fsck nume_dispozitiv directorul lost+found se depoziteaza fisierele recuperate de fsck

10 Controlul utilizarii sistemelor de fisiere sistemul quota impune utilizatorilor limite privind spatiul de disc utilizat doua tipuri de limite: limita soft si limita hard (>= limita soft) cand s a atins limita soft, utilizatorul este atentionat printr un e mail, ii este acordata o perioada de gratie, dupa care este impusa limita hard, ce nu poate fi depasita fiecare sistem de fisiere contine propriile setari de limite initializarea quota pe un sistem se face cu quotaon dezactivarea se face cu quotaoff limitele se stabilesc cu setquota

11 Gestionarea partitiilor partitionarea discului se realizeaza cu fdisk crearea de sisteme de fisiere se face cu mkfs (mkfs.ext3, mkfs.vfat,...) modificarea parametrilor partitiilor ext2 sau ext3 tune2fs

12 Utilizatorii utilizatorii mai sunt numiti si conturi de utilizator, user sau user account administrarea utilizatorilor = una dintre activitatile de baza ale administratorului de sistem UNIX un utilizator = o entitate care poate executa programe sau detine fisiere accesul la resursele sistemului se realizeaza prin intermediul utilizatorilor inregistrati, in functie de drepturile acestora utilizatorii pot fi persoane reale sau utilizatori sistem un cont poate fi partajat de mai multe persoane; un utilizator inseamna o persoana care poate intra in sistem (log in), executa programe,... utilizatorii sistem sunt rezervati pentru anumite aplicatii (ex. apache pentru httpd)

13 Generalitati despre utilizatori (continuare) fiecare cont are un nume de utilizator (username) care il identifica; aceste nume trebuie sa fie unice fiecare utilizator are asociat un identificator unic (User ID, UID), care este folosit intern de catre sistem pentru utilizatorii pot fi organizati in grupuri grupurile = colectii de utilizatori care partajeaza functii sau drepturi similare fiecare grup are asociat un identificator de grup unic (Group ID, GID) folositi impreuna, identificatorii de utilizator si grup determina drepturile de acces la fisiere si alte resurse ale sistemului acesti doi identificatori sunt atribuiti in mod automat la momentul crearii utilizatorului, insa pot fi modificati si ulterior

14 Baza de date de utilizatori se gaseste stocata in /etc/passwd de tip text, informatiile sunt structurate in mai multe campuri, definind cate un utilizator pe fiecare linie parolele sunt memorate criptat, in fisierul /etc/shadow structura: nume : * : UID : GID : informatii : director : shell nume numele utilizatorului * inlocuieste parola criptata, folosita in vechile versiuni UID identificatorul utilizatorului (pana la 500 sunt rezervati) GID identificatorul grupului principal din care face parte utilizatorul (pana la 500 sunt rezervati) informatii (campul GECOS) numele utilizatorului, optional biroul, numarul de telefon etc. (separate prin virgula)

15 Baza de date de utilizatori (continuare) director directorul home al utilizatorului, de obicei /home/nume shell interpretorul de comenzi folosit implicit pentru utilizator, va fi lansat imediat dupa autentificare (bash, sh, csh,...). In unele cazuri poate fi constituit de o aplicatie, singura pe care o va putea folosi utilizatorul drept de acces corect: 644

16 Baza de date de grupuri structura: nume : * : GID : [ lista_utilizatori ] nume nume grupului GID identificatorul de grup (primii 500 sunt rezervati) lista_utilizatori lista de utilizatori care fac parte din grup, exclusiv cei care apartin grupului prin definitia din /etc/passwd (separati prin virgula) drept de acces corect: 644